joacadeaarta

Tu, care bine-ai revenit, ramai si pleci doar daca poti!

joi, noiembrie 9

datoria

Miuzic
Miuzic ma priveste tandru;
Rosii lumanari pe trepte
Aici nu cresc flori de leandru
Ascult, cant si tac in trepte
Hai sa fie un "STOP CADRU",
Scene, drepte, cadre, trepte
Treci prin noi si devii sacru!
Miuzic ma priveste tandru...


Zero

Plin de purici, tuns la zero
Rotund si plin, zero e fin
Nul, nenul si totu-i zero
Zero-mi place cand e pelin
Nu pot sa cred ... e zero!
"Zero" nu-i decat venin
Faci un zero cat o pruna
Eu ori zero, tot el este

(by Milestone, Lina, Edi, Tihai, Simina, Raza, Riza - Music Club, acumovreme)

1 Comments:

Blogger Irina said...

Ma apasa intr-un fel aceste doua poezii. Nu stiu daca este pentru simplul fapt ca sunt ulimtele pe care le-am scris impreuna "acum o vreme" sau pentru ca nu imi inspira absolut nimic.

Spre deosebire de Mihai, eu nu cred ca ar trebui sa ne educam intr-un fel sau altul, sau sa dam o forma oarecare unui status-quo. Chiar militez pentru exprimare libera. Orice fel de exprimare.
Am pornit la drum cu un mugure de idee... Bine. Ne-am departat de mugure. Si ce daca?! Va intreb, cand se transforma joaca de-a arta intr-un jukebox? Sau cand incetam sa ne jucam si luam lucrurile in preaseriosul cabotin?

Nu stiu sa-ti spun, Mihai.
Cert este ca atunci cand sufltele noastre vor tanji dupa pohem, pohemul nu va intarzia din a se naste.

Deocamdata, as asculta o muzichie si as curge o lacrima. As privi in gol printre doua lebede si m-as cuibari intr-un colt de manastire.

Hai sa ne jucam!

Irina pretutindeni

09 noiembrie, 2006 18:54  

Trimiteți un comentariu

<< Home